Turnul Combinatului la un pas de jugănire

"Industrial erection" - by Lucian Mares

Erecţia aia industrială, a 3- a din Europa cică se află pe terenul unei firme de finanţare. Care acuma vrea să cureţe terenul de căpuşe şi hârtoape. Pentru a dezvolta o serioasă afacere locală. căci turnul nu mai e sigur şi ar fi mai bine dărâmat. - Articol
Să fim serioşi. Turnul e foarte stabil, foarte înalt şi foarte uimitor pentru ochii noi aterizaţi în Baia Mare.
De-a dreptul serioşi acum, turnul are cică în erecţia sa o valoare estimată la 800.000 euroi - cărămizi refractare antiacide, recte otel beton. Vor să-l demoleze. E hidos.

Hidoşi sunt cei care au distrus industria minieră judeţeană, apoi au vândut Combinatul Phoenix cu exact 168,83 de fişicuri a cate 666 de dolari (adica 111.111 dolari) unei firme indiene (valoarea investiţiilor şi creanţelor era pe la 37 mil dolari), care si-a băgat pilaful în ea şi a falimentat-o. Apoi au venit Regii Cuprului, cu sediul social departe, în nexusul Ciprului, şi au reuşit să bage societatea Cuprom în insolvenţă. Bine, Regii Cuprului au ajuns la nivel de Regii-Platinii, atât de nasol le-a mers. Iar Baia Mare, din oraş industrial, a ajuns oraş-metro. Adică nu mai avem nimic în afară de hipermarketuri şi firmuleţe patronate de italieni ce întreţin haremuri de moroşence, ucrainence şi unguroaice locale.

Uite, ucrainenii se mândresc acum cu Cernobâlul. Fac turism acolo. Se fac inclusiv filme de groază. Cu zombalăi iradiaţi, căpcăuni iritaţi, cu animale nevii dar nici moarte. Filme cu Van Damme!
Peste tot  în occident, cum un occidentean vede o erecţie mai mare decât beţişorul lui, cum trânteşte o cafenea la înălţime sau un parc de distracţii.
La noi nu, dă-l dracului jos, că e urât tare!

Opinia publică băimăreană oare chiar va tăcea? E hidos turnul, e drept, dar are 350 de metriiiiii. Unde mai vede Baia Mare aşa ceva?
O să mai stăm, să vedem ce se mai întâmplă, apoi să vezi petiţii şi ieşiri în stradă. Cum se va lega toată populaţia cu cătuşe de acesta, chiar dacă o parte din noi vom fi încercaţi de un sentiment de emasculare, măcar să rămânem cu simbolul erect intact. Bine, în poza ce va face înconjorul globului, vom arăta ca nişte ouă de prepeliţă la umbra unei trompe de elefant. Aşa, şi? E erecţia simbolică a oraşului nostru, pardon, falus... falnicul simbol am vrut să zic!

Testimonial printre sigle şi goange

 

Înainte să scriu a doua carte mă întreba lumea, ce faci, nu mai scrii? Când mai scoţi o carte?
Noroc cu prietenii care mă ironizau că scriu doar cărţi de vizită. Mda, am făcut opere de artă cu acestea şi încă câte multe altele... Am apărut cu site-uri la Punct.ro pe vremuri la PRO TV... vremuri, bine că au trecut şi acestea! Era prea bine. 

Noroc că vine la un moment dat statul, tu încerci să pari cinstit şi nu faci sf-uri din contabilitate. Şi plăteşti totul la zi şi de aceea vine acesta cu minionii lui de pe local şi îţi bagă pe gât tot felul de impozite şi controale, te cerţi cu ei, cu nenorociţii ăia sterpezi de la garda financiară, când eşti micul srl şi ai 2-4 controale pe semestru te cam saturi. Mai bine rămâi cu buzele umflate, dă-te-n morţii mă-tii statule îmi închid firma şi ne vedem fiecare de-ale noastre. L-am întrebat pe unul,  odată, de ce mă, de ce? De ce tot la noi veniţi? - Că voi sunteţi primii, până la fundul sacului mai este, he-he! Râdea acela complice, faţă de cine e controlat zilnic şi cine e de neatins vreodată.

De-atunci îmi place să lucrez design pe gratis. Am mai scos încă o carte şi de aceea merit, zic eu, să trăiesc de pe o zi pe alta. Câteodată îmi vine să-mi deschid iar firma, dar nu vreau statule, căci am încă principii pe când tu vrei doar să mi le storci pe toate. Un avantaj, o ramură de măslin, o intenţie bună din partea ta n-am văzut de douăzeci de ani încoace. Decât hoţie pe faţă.

Sunt aşa şi eu, unul dintre neaplecaţii aceia, nici nu mă încovoi să mă calci în picioare dar nici nu plec din ţară. În ciudă stau şi nici măcar nu sper înspre mai bine. Sunt masochist, mă complac în jenant absurd, mă fac că plouă deşi tu îmi arunci realitatea plină de mediocru în faţă. Faţada ta, cu toate emisiunile cu bufniţâţe mediatizate şi blegii tăi îmbogăţiţi de top 300, ce îţi completează realitatea,  şi tot nu mă îndeamnă să ies din ţară. Că-s prost iobag ţie aservit, statule, şi atârnă încă principiile de mine cât mai respir în această viaţă. 

E apanajul meu de prost iobag dar liber şi singurul pe care mi-l mai permit în această ţară. Şi ştii de ce? Pentru că evadez. Ies din oraş şi intru în natură. E ceva unde, tu cu minionii tăi derutaţi ce vă perindaţi pe la vârful ţării nu aveţi cum să vedeţi frumuseţea vitregă a locului. Cea pe care tu n-ai să-ţi pui gheara nicodată. Fă-ţi făcutele, campaniile politice, afacerile ce nu apar pe numele tău şi marş din ţară la tropice. Acolo te simţi tu cel mai bine, aşa este?! Cât mai departe ţara aia cu iobagi şi goange greţoase !

Candidatii la CJ Maramures - I -

În prezent politicienii nu prea mai au ce să roadă la temelia judeţelor pentru că s-au căpătuit suficient, au adunat averi colosale, să ajungă pentru toate generaţiile lor până când lumea se va sfârşi. Sau clona. Majoritatea barosanilor de baroni şi împăraţi locali au fost luaţi în vizor de DNA pentru trafic de influenţă, luare de mită, se căpătuiesc chiar şi în ultimul ceas pe banii publici. Corupţia emană din hainele purtate de aceştia la fel ca şi aroma pârţului de sub coada sconcsului. Dacă sunt îndepărtaţi de la putere majoritatea ajung să fie urmăriţi penal şi primesc nişte ani voioşi cu suspendare.
Dar să lăsăm supoziţiile la o parte şi să ne manifestăm dezinteresat atenţia înspre bătălia ce se dă pe şefia Consiliului Judeţean din Maramureş. Se vor folosi ca arme de la supozitoare până la lacrimogene, doar să iasă cineva împărat. Că altfel cine să mai asfalteze, peste pădurile virgine sau  demult ofliite, căile de influenţă ale judeţului?!

 

Mircea Man PDL + UNPR
Deşi UNPR-orile politice se joacă de-a campania electorală cu cei de la putere, prin Ardeal au ajuns să se joace şi cu capătul de la opoziţie. Orice numai pentru a nu sfârşi în grotele obscurului sau ale urmăriţilor penali. Ce altă soartă îl aşteaptă pe politicianul, în genere corupt, debarasat de la putere?!
Actualul preşedinte al CJ Maramureş apare ca şi candidat pe listele PDL + UNPR.  O candidatură elocventă a realităţii noastre, nu contează că partidul e de stânga, de spate sau de dreapta. Alianţele acestora să meargă şi în sens giratoriu, numai să iasă cineva împărat, cum e şi în cazul candidaturii lui Mircea Man.

Gheorghe Zoicaş - Indepedent
A fost ales deputat pe listele USL în 2008 iar Adrian Năstase şi Ion Iliescu i-au lăudat eficienţa şi pragmatismul în a duce proiectele acestora până la capăt. "Cu el câştigăm noi"! Elocvent mesajul. Nu ştiu şi nici nu cred că interesează dacă a dus proiecte la capăt, dar Zoicaş ar fi ţinut şi cu gingiile numai să rămână în PSD. Astfel că  în prezent se dă lovit în postura de independent şi vrea şi dânsul pe tronul lui Mircea Man, dacă se poate. De parcă ar putea să-l detroneze cineva pe "preşedintele tuturor maramureşenilor", în misiunea sa mesianică, chit că nu înţelege nimeni care e aceasta. Acuma, strategia independentului e să argumenteze superior că reprezintă piscul cel mai elevat al evoluţiei politice, dezicându-se de lipitorile de afişe şi purtătoare de carnete de partid. Ar avea şanse acest independent dar, de va ajunge sus pe pisc, va recunoaşte sub el e tot acelaşi munte al partidelor politice cu care să coase cică la căptuşeala judeţului, aşadar faptele sale măreţe promise în campanie vor consta într-o călătorie până la poala muntelui de unde va lua un steag de culoare politică şi pe care îl va înfinge apoi în vârf. Cam aşa e cu independentul politic la noi în ţară.

Zamfir Ciceu - USL 

Ai putea miza pe impresia că Ciceu e un obscur şi jumătate. A apărut acest avocăţel de nicăieri şi se vrea la şefia Consiliului Judeţean MM. Ei bine, Ciceu e oarecum uns cu alifiile joculeţelor politice, fiind jurist în Primăria Baia Mare pe vremea lui Anghel, primarul înscăunat în 1993 şi pus în urmărire penală în 2007 pentru abuz în serviciu, ulterior condamnat definitiv la doi ani şi jumătate de închisoare pentru fapte de corupţie. Baia Mare ar fi fost un oraş minunat, dacă Anghel şi cohorta lui de minioni din primărie n-ar fi emis atâtea autorizaţii de construcţie, încât parterurile blocurilor din Baia Mare au ajuns ca un talcioc pestriţ şi inestetic. În schimbul unor şpăguţe, trăficuleţ de influenţă şi motivaţii pentru sponsorizări la campaniile sale electorale. Şi ale PNL-eanului local, bineînţeles.

Printre cele mai remarcabile realizări ale d-lui Ciceu putem enumera faptul (unul e suficient) că a stat în boxa apărătorilor pentru domnul primar înainte ca acesta să fie condamnat pentru abuz în serviciu. Ciceu fiind, evident, de neam PNLenan la fel ca şi primarul. A fost dat afară, s-a reorientat pe traseu şi în prezent e Uslaş  în neamul PCcretinoizilor.

Candidatul la şefia CJ MM Ciceu va rămâne în folclorul Naţiunilor Unite după ce l-a rebotezat pe domnul prim-ministru proaspăt desemnat, Victor "Pompa". Aşa a spus Cioceu, scuze Ceciu, mă rog...  Căutaţi pe la minutul 7 şi câtva a emisunii "Subiectiv" cu Razvan Dumitrescu. E hilar de-a dreptul! :))

Vasile Coman - Partidul Verde
Tragi-comedie mai mare şi bătaie de joc la adresa inteligenţei maramureşenilor nu este alta decât candidatura acestui baronaş pentru tabăra Partidului Verde. Vasile Coman, zis Vărzaru, este un recunoscut mondial la defrişări de păduri, a făcut una cu câmpia pădurile Munţilor Maramureşului şi mai vrea. Numai priviţi clipul acestuia, unde se dă lovit că nu are bani de campanie, nu are idei căci are soluţii de natură globală. A fost director la Remin, deci ştie cum să falimenteze economia judeţului, a distrus Valea Vaserului, o bijuterie turistică a Munţilor Maramureşului, iar acum se dă ecologist cu experienţă mare. Da, când ai ajuns în Top 300 printre ceilalţi mârlani cu miliarde şi nu ai fost încă condamnat penal, îţi permiţi orice. Inclusiv să cari la lovituri de bardă în coaja copacului sănătos tun şi să urli cu gura mare că tu eşti cel mai mare iubitor de natură şi ecologist în viaţă.

Poate va urma

cu ceilalţi candidaţi la CJ Maramureş

Babici Ioan - PRM
Gyongyike Bondi - UDMR
Pamfil Cristea - PP-DD
Chira Augustin - PP-PS

Turism x3m - După vipere la Izvoare

Vipera berus - foto by Dani Purcaru

Aţi văzut documentarele acelea când şase oameni vor să prindă un struţ, o anaconda sau un crocodil? Toţi sar deodată pe săracul animal, doi pe coadă, trei pe grumaz şi unul direct în gură?
Deci aţi văzut. Perfect, noi eram doar patru. Bine, viperele de la Izvoare şi cam toate cele din Munţii Maramureşului nu ating mai mult de juma de metru. Dar îs nervoase, cititorule, pufăie, se arcuiesc şi se aruncă ostentativ să muşte din bocancul tău, mai să te convingă să o laşi în pace.

Homo Herpetologus din familia Nemuritorae  - foto by Dani Purcaru

Bine, ţi-ai găsit. Sărmana viperă habar-n-avea că doi dintre nemuritorii cu care păşeam pe pajiştea minunată a staţiunii Izvoarele sunt herpetologi de profesie şi aşa consideră ei că ar trebui petrecută o minunată duminică dimineaţă, vânând vipere.  Unul înarmat cu un cârlig, celălat cu un minciog, al treilea cu aparatul foto pregătit, căutau atent prin iarba muntoasă, ascultând zgomotul specific de târâtoare. Un urlet brăzda deodată aerul dimineţii şi toţi tăbărau pe vipera ce se pierdea cu firea. Cum e să vezi, oare, trei mamuţi ce tropăiesc după tine?! Tu cât un limbric, fără labe, fără urlete de teorare sau ameninţare, doar pe burtă să te târăşti şi să cauţi cu înfrigurare o găurică acolo în pântecele pământului? Apoi brusc, ceva rece îţi trece pe sub şira spinării, eşti ridicat de un cârlig în văzduh iar mamuţii urlă şi dansează în jurul tău de bucurie?

Se enervează vipera o vreme, ameninţă în stânga şi dreapta, scoate limba la noi până când vede aparatul foto. Pe urmă stă cuminte, se încolăceşte, sare din când în când la obiectiv să dea bine în poză, apoi pleacă înjurând pe limba ei veninoasă. Cam aşa e la vânătoarea de vipere. Vipera noastră berus este destul de activă ziua şi mai ales pe caniculă. Deşi este sperioasă, dacă se simte ameninţată atacă, aşa că aveţi grijă pe unde călcaţi în picioarele goale, poate daţi din greşeală peste locul lor preferat de stat la soare. Doza necesară de venin, ca să te laşi în sfârşit de drogul numit viaţă, ar fi echivalentul a cinci vipere care să te atace. Deci nu te speria şi nu-ţi detaşa piciorul sau mâna de trunchi că o faci pe degeaba.

După cum ziceam, eram la staţiunea Izvoare, un platou vulcanic superb înconjurat de brazi, aflat la 30 km de Baia Mare, unul dintre locurile de o frumuseţe rară a Munţilor Gutâi, laolată cu Creasta Cocoşului sau Cheile Tătarului. Vara acest loc atrage drumeţii ca un magnet iar iarna se schiază, fiind amenajate mai multe pârtii, inclusiv cu nocturne.
O bisercuţă cânta acolo în dimineaţa noastră de drumeţie, astfel că toate animalele şi insectele au ieşit să asculte slujba. Adică sopârle din specia Zootoca vivipara, un Natrix natrix - şarpele de casă, Lacerta agilis - şopârla de câmp, zeci de bombine - adică broaştele noastre comune şi chiar şi un Nepa cinerea - scorpionul de apa.

Natrix natrix - sarpele de casa - foto by Dani Purcaru

Am rămas impresionat de-a dreptul de un şarpe de apă ieşit la o gustărica de broaşte, lung de un metru, care cum ne-a văzut şi-a lăsat micul dejun din gură şi a zbugit-o către apă. Ţi-ai găsit. Au alergat nemuritorii după el şi l-au smuls din sânul naturii, l-au pus la pozat, l-au mângâiat ca pe un pitbull fără colţi şi i-au dat drumul. Aşadar, până la sfârşitul zilei, nici un nemuritor de herpetolog n-a fost rănit sau să fi pierit pentru realizarea acestui material. Restul de poze făcute de Dani găsiţi la el pe blog: daniel-purcaru.blogspot.com

Mă predau, gata... Fă-mi poza aia nenorocită odată!

Lacerta agilis - soparla de camp - foto by Dani Purcaru

Nepa cinerea, scorpionul de apa - foto by Dani Purcaru

Sânge pe Nistru şi dezinformarea rusofonă

 Într-o perioadă trecută când lucram ca un hingher pe firmuliţa mea cea minunată, a venit la mine un domn distins pe nume Mareş să mă întrebe dacă nu-i fac un clip de promovare la o carte, ce va apărea la editura sa, un thriller politico-militar. Acţinea întâlnirii se întâmpla prin 2006 iar acţiunea cărţii prin 2010. Să cităm un pic din sinopsisul acesteia:

"Lovitură de stat militară în Ucraina.
China atacă Taiwanul.  Statele Unite ale Americii prinse în conflict.
Evenimente fără precedent pe teritoriul Romaniei:
maşini capcană, asasinate, luări de ostateci, ciocniri la graniţă.
Acestea sunt doar preludiul invaziei declanşate de Ucraina împotriva României."

Ok, frumos, deci aţi înţeles, este vorba despre o carte de ficţiune politico-militară, nimic nou pe planeta noastră, au mai scris aşa ceva Tom Clancy, Frederik Forsyth sau Larry Bond. Al treilea război mondial este o sursă inepuizabilă de inspiraţie pentru scriitori, cineaşti, documentarişti. În 2009 apare continuarea "Sânge pe Nistru", care spune cam aşa:

"Nu noi facem istoria, ci istoria se napusteste spre noi, ca un torent scapat din zagazuri. O axioma general valabila, verificata de-a lungul vremurilor. Basarabia se va uni cu România, mai devreme sau mai târziu. Dar daca ocazia se va ivi mai devreme decât credem? Daca, cazuta din nou sub robia comunista, se declanseaza o revolutie mai puternica ca si cea din 7 aprilie 2009, si nu o revolutie portocalie, ci una rosie-galbena-albastra? Care va fi reactia Transnistriei? Dar a Rusiei? Dar a României? Ce va face poporul si armata româna atunci când va rasuna strigatul de ajutor al fratilor din Basarabia? Se va ridica România la înaltimea chemarii istoriei si a înaintasilor, ascultând glasul fratilor de peste Prut?" 

În continuare, mă repet, şi în această carte este vorba despre un război fictiv între România şi Ucraina, pe fondul celui de-al treilea război mondial ce a cuprins mapamondul. Recent, domnul meu Mareş, îmi trimite un e-mail cu mai multe linkuri către site-uri de prin Moldova, Ucraina şi Bulgaria, precum şi o ştire de la o televiziune online rusofonă din Moldova. Am crezut că mor de râs. Ăştia, extremiştii o dau într-una, foarte serisos, că România vrea să atace Ucraina şi flambează spiritele locuitorilor din ţările mai sus menţionate că România i-a tecut în testament, să stea treji, adică departe de vodcă dacă e posibil şi să-şi ascută kalaşnikovul din cămară, că năvălim peste ei. Fraţi români, asta este. Desprinde-ţi-vă raniţa şi baltagul din poiată şi staţi pe fază. Armata fictivă română vă cheamă la o epică luptă fictivă pentru omor şi cucerire!... A, ba nu, staţi relax că noi avem de votat anul ăsta la alegerile noastre electorale, fictiv democratice!

În fine, băgaţi un ochi de curiozitate şi pe blogul autorului Cristian Negrea la subiectul "Sânge pe Nistru şi diversiunea internaţională" să vă distraţi de minune prin linkurile puse în postare, cum ne înjură rusofonii că vrem să le luăm şi Ucraina şi Moldova şi Transnistria şi de ce nu, toată curva aia bătrână de Mumă Rusă, care tot moare şi iar renaşte ca o râmă de aia tăiată în două de şenila tancului şi tot nu sucombă, să ne lasă şi pe noi în pace să ne revenim odată şi odată din coşmarul ăsta post-comunist, bine când va înceta şi Iliescu şi-l vom împăia apoi în muzeul Antipa. Ca să-l trimitem ca tezaur în Rusia în caz de război mondial, Domane fereşte şi apără, şi să nu ni-l mai dea în vecii vecilor înapoi, numai ca să murim noi de ciudă.

Jurnal de subzistenta 2052 (ep.9)

1 Mai

Nimeni în viitor nu înţelege ce este cu acest "1 Mai". Cred că trebuie să fie ceva sărbătoare ecologică... Adică documentarele de pe YnoTube*, dinaintea revoluţiei virtuale, arată lumea ieşită la iarbă verde, toată zâmbet şi unsoare, balotând la litri de pastă de carne şi peturi de bere.

* "YnoTube" sau "Your New Order Tube" - este în prezent cea mai mare bază de înregistrări holo şi digitale, cuprinzând fragmente din viaţa utilizatorilor, de la naşterea şi până la nemurirea acestora în realitatea virtuală din Terţiari Life, dar şi capturi onirice, holoproiecţii Imax de gânduri şi sentimente, înregistrări de pe camerele de supraveghere.

Dacă aş fi fost conectat la Terţiari Life, în această zi de 1 Mai ţin minte că holodocul mă scotea din starea onirică cu un cântec idiot, ca un fel de marş. Un marş "patriotic" îmi transmitea acesta mental. Eu îi spuneam să schimbe melodia, acesta argumenta că nu poate, că este trransmisă la fel peste tot în sistemul NWO. Să stau liniştit şi să ascult până se termină melodia, căci este plină de mesaje subliminale benefice şi dacă mă mai mişc mult între tuburile de preostat n-o să înţeleg mai nimic şi va trebui să o mai redea odată. Apoi primeam un cupon nutriţional de la McDoland şi un patch gratruit la Terţiari Life.

Dar cum în prezent, opunându-mă măsurilor NWO, am ajuns la un moment dat să locuiesc pe fundul Mării Negre, apoi dintr-o prostie arestat şi trimis să lucrez pe o staţie minieră pe orbită, sărbătorim şi noi aici un fel de "1 Mai". Dimineaţa m-a trezit iar melodia aia cretină, ca un marş dictatorial, am plecat la lucru unde am aflat că de "1 Mai" avem liber. Adică liber 10 minute, cât să bem o cană de ceai cu alge, să fumăm o ţigară electronică şi să facem treaba mică.

Cică în perioada revoluţiei digitale, ziua de "1 Mai" avea conotaţii muncitoreşti, inclusiv slogan: "Arbeit macht frei" adică  "Munca te face liber". O minciună sfruntată, căci aici pe orbită  nu ai cum câştiga niciodată creditele necesare să te întorci în realitatea virtuală. Toate merg la întreţinere, lumină, oxigen, apă meteorică, reciclare, pază, cotizaţie, bordel cu clone, asigurare de moarte şi şomaj.
Munceşti ca un bou şi cu ce mai rămâne mergi şi te distrezi ca un porc, să uiţi de ce mai trăieşti. Cu alte cuvinte, pe noi munca ne ţine ocupaţi într-o rutină veşnică!

Despre apa meteorică, taxe şi impozite

Mă întrebam, în prima fază, au înnebunit ăştia, de la asociaţiile de locatari? Ce e cu sumele acelea la întreţinere, atât de umflate de parcă a vrea să fie tranzacţionate la Bursa de Valori? Până la urmă, m-am lămurit. Ni s-a băgat pe gât, "apa meteorică"! Adică apa de ploaie ce se scurge prin canalizare. Cu cât plouă mai mult, cu atât suntem mai buni de plată. Şi la câtă zăpadă a căzut iarna asta se subânţelege... Da, suntem luaţi de fraieri!

Alooo, banca? Am nevoie de un credit să-mi plătesc apa la întreţinere!

Dă-n colo, atunci dacă pică un meteorit de gheaţă, nu reuşeşte imbecilul să se frece destul cu atmosfera şi să se evapore, ce ne vom face? Că gheţoiul din spaţiu clar ne va inunda ţara! Dar lăsând cosmosul la o parte, ce-au făcut mai marii noştri furnizori de apă? Că nu ei au plătit canalele, nu ei le-au săpat ci erau gata săpate dinainte de revoluţie. Mai vin aşa cu o motorişcă şi desfundă canalizarea de chiloţi şi umeraşe, în schimb nu reabilitează mai nimic. Dar prima de Dragobete, de Paşti şi de Moş Martin şi-o acordă, fără îndoială. Cum să facă, concediul la Techirghiol, când aceştia ştiu toate all-inclusivurile din Hawaii şi Caraibe?

De-a lungul istoriei au fost adoptate tot felul de taxe bizare, cum ar fi taxa pe urină pe vremea împăratului Vespasian, taxa pe barbă în Rusia ţarului Petru cel Mare, taxa pe pălărie în Anglia şi multe altele.
Bun, atunci la ce alte taxe şi impozite să ne mai aşteptăm? Căci, după cum se observă, în acest moment, orice eveniment cosmic va putea fi facturat în defavoarea noastră de către stat.

Poate o taxă pe călătoria gratuită ce-o face pământul în jurul Soarelui? Chiar dacă tu trăieşti cu impresia că stai acasă şi-ţi numeri ouăle din congelator, în loc să-ţi dai salariile toate pe un concediu exotic, te-ai înşelat. Patul tău, odată cu casa ta şi cu Pământul, face o escapadă minunată timp de un an în jurul Soarelui. Prevăd că va fi implementat un fel de Schengen, la fiecare echinocţiu şi solstiţiu, Pământul fiind supus la presiuni enorme să ne tragă de căruţă în jurul Soarelui. Nu întrebaţi cum va fi implemetată taxa, e pur si muove! Guvernanţii vor găsi o speţă undeva prin analele istoriei sau poate ale CERN-ului şi o vor implementa-o şi pe asta!

Ce minunat soare se vede în poziţia asta din spaţiu!

Sau poate un impozit pe cap de politician corupt! De ce nu? Noi, electoratul suntem arătaţi mereu de către politicieni, că-s de stânga, că-s de dreapta, ca singurii vinovaţi pentru situaţia din ţară, pentru alegerile exprimate în decrusul celor 20 de ani. Sunt sarcastic, de aceea privesc problema aşa. Noi singuri cică am cocoţat la vârf, acolo unde ştiam că puterea corupe, pe toţi politicienii ţării noastre, oameni de caracter, cică spun colegii lor de partid sau din şcoală. Trebuia să ne aşteptăm la asta, să prevedem faptul că nimeni nu poate sta cinstit şi onest când atâtea tunuri şi afaceri îi înfloresc deodată în faţă. Însă "Impozitul pe cap de politician corupt" nu trebuie s-o percepem ca pe o sancţiune, aceşti bani se  vor aduna la bugetele locale pentru a fi folosiţi în diverse programe de reabilitare a acestora... adică unde să fie folosiţi altundeva? La educaţie? Să fim serioşi...
Să nu intre însă impozitul retroactiv, altfel am pus-o...