Cine a văzut vreodată gâtul lui Năstase? Exact, Năstase n-are gât. Sau nu mai are demult. Conform evoluţiei, animalul se adaptează factorilor geo-climatici şi la noi, bineînţeles, politici. Aţi văzut vreodată vreun baron politic cu gât? Nu!
Se vede doar o guşă imensă cu doi ochi porcini ce se prelungeşte până dincolo de buric. Buric aflat la nivelul genunchilor, după cum aţi descoperit cei care aveţi un spirit acut de observaţie. Aceasta împresoară creierul de reptilă de jur împrejur, dizolvând organele neesenţiale, cum ar fi conştiinţa, afecţiunea, demnitatea, pentru a-l scălda într-o baie de lipide nutritive.
De ce pomenesc de creierul reptilian? Pentru că acesta este primitiv, arhaic, mic şi visceral. Însă complex în natura sa primară, fiind sediul pornirilor instinctuale, agresivitatea, ura, frica, dezmăţul, lupta pentru teritoriu, supravieţuire prin orice mijloc, fuga de la locul faptei. La fel ca orice sediu de partid politic apărut după revoluţie.
La un om normal guşa s-ar opri la urechi, dar la aceste baloane politice guşa a înghiţit demult chiar şi fizionomia cefei.
Electoratul şi mai ales cetăţeanul neavizat şi scârbit să mai voteze afirmă deseori - "Uite şi la dirijabilul acela local, de la FSN-PSD-PDL-PC-ş.a.m.d., ce munte de ceafă lată are!"
Nu e ceafă, observatorule neavizat, e tot guşa şi dacă mai stai mult şi te mijeşti la ea, aceasta se deplasează abia sesizabil înspre tine şi te va înghiţi ca pe un pui de râmă. Îţi va dizolva demnitatea, principiile, raţiunea şi te va scuipa înapoi ca pe un exoschelet introvertit şi golit de măruntaie, bun doar să părăseşti ţara de origine şi să lucrezi ca un sclav peste hotare.
Evoluţia a ajuns până acolo, pentru specii politice gen Năstase, încât apendicele acela numit gât, ce leagă stomacul de creierul de reptilă, a dispărut complet din anatomia acestora. Năstase oriunde s-ar fi împuşcat , chiar dacă ochea de exemplu în talpa piciorului, unde-i bate probabil inima, tot în guşă nimerea.
Aşa că Năstase nu a dat dovadă de laşitate pentru că s-a împuşcat în guşă. Nu. La câte tunuri politice a tras Năstase, în îndelungata sa misiune de subminare a economiei ţării şi ridicare a rangului corupţiei la nivel de politică de stat, un glonţuleţ de pistol nu avea cum să-l termine. Îl va ţine doar o perioadă bună spitalizat, cât să scape de puşcărie. Nicidecum un spectacol grosier cu intenţie de sinucidere ci pur şi simplu un instinct normal de conservare a guşei, un act politic de supravieţuire a principiilor lui Năstase. Atât l-a dus mintea. Pardon, guşa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu