Turx3m - Munţii Rodnei

Care n-aţi fost pe Munţii Rodnei să vă fie ruşine mică!
Te cutremuri când ajungi acolo, la poala Vârfului Pietrosu în căldarea muntoasă aflată la 1785 m, în care se fabrică norii de pe cerul Maramureşului.

Privind masivul de jos din Borşa, parcă te crezi în "Lord of the Rings" - bine, Borşa e locul special din Maramureş unde, într-adevăr, lumea fantastică a cărţilor sau a satului cântată de poeţi, cu feţi frumoşi şi ileane consânziene, se loveşte ca o meduză de asfalt cu lumea interlopă a realităţii noastre.
(Mai multe detalii la postarea: Capra neagră, unealta iadului)

Cum, dacă o iei călare pe jos până la Pietrosul Rodnei, e bine să faci ce am făcut noi, că de aia îi şi zic la postare "turism x3m", adică extrem, extrem, de 3 ori. Bagajele să fie neapărat peste 25 de kg, te opreşti întâi la o terasă din minunatul centru pestriţ al oraşului de munte şi sorbi pe îndelete între două şi nouă halbe de bere. Că e dezastru ce urmează mai încolo. Trebuie curaj şi voie bună, până atingi cota de 1750 m, unde se află cabana meteo/ştiinţifică a rezervaţiei.

Apoi mai mergi mult, mult, până ieşi din oraş. Acolo e încă o crâşmă. În sfârşit, când afli că mai ai de urcat, pe jos, încă vreo 5 ore şi juma, ştiu că vei simţi colonul încercând să scape din tine şi să rămână acolo, împrăştiat pe jos, în Borşa. Nu fii agheu, că imediat dai de nişte tufe de afine. Ele îţi vor întări muşchii dosului şi voinţa creierului şi vei rezista. Trei boabe de afine îţi vor fi suficiente.

Sus, la cota 1785, n-ai decât să leşini sau să faci pe tine de bucurie că ai ajuns. Şi merită, căci există un locaş special lângă cabană, numit "La Belvedere", care are o ferestruică strâmtă prin care poţi admira priveliştea locului... Cine ştie, poate vei avea şansa să surprinzi câteva capre negre nespălate fugărind turiştii de pe versanţi.

După cum am specificat la început, locul ăsta nu e prieten deloc cu meteorologia. Acolo mai tot timpul, timpul e probabil. Dacă dimineaţa soarele ţi-a pupat fruntea, apoi fii sigur că până seara te tună şi te murează cerul de nu poţi duce atâtea haine de schimb cu tine. Iar cu cortul... ancorează-l în pământ cu puterea minţii, nu ştiu, cu tehnici speciale de supravieţuire, că de-l vede vântul ăla care frământă norii şi le dă drumul la vale, ţi l-a luat ca pe un puf de omidă şi îl mută până la Cascada Cailor. Unii au păţit-o. 

Pe vârful Pietrosul Rodnei, aflat la 2303 metri, te aşteaptă un adăpost, vai de mama lui, dar bun în caz că norii au calculatr momentul exact când vei trece pe sub ei ca să-şi dea drumul la încărcătură. Iar jos, la cabană, ochii de vultur ai meteorologului de serviciu urmăreşte orice mişcare de turist suspect de pe versanţi. Un ceai cald şi o bucată de jar din foc vei primi cu cea mai mare bunăvoinţă, să-ţi dezusuci echipamentul şi să-ţi încălzeşti motorul locomotor pentru ziua următoare. În orice caz, Masivul Rodnei atrage turişti din lumea întreagă ca un dement, o veselie şi o bună dipoziţie ce vezi pe feţele tuturor te face să crezi că ai ajuns undeva pe la poarta raiului, ca să-ţi aştepţi rândul la perechea de aripioare, făcute din puf de îngeri.